Delta Dunarii are o suprafata de 5.050 km², din care 4340 km² pe teritoriul Romaniei. Este singura delta din lume declarata in intregime rezervatie a biosfera. Prin importanta sa ca zona piscicola, cinegetica si turistica, precum si prin varietatea unica in Europa a faunei ornitologice, Delta Dunarii a fost inclusa (in 1990) de UNESCO in circuitul rezervatiilor mondiale ale biosfera.

Conform Conventiei RAMSAR Delta Dunarii este una din cele mai intinse zone umede din lume, in special ca habitat al pasarilor de apa. Delta Dunarii a fost inclusa in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei, in cadrul programului “Omul si Biosfera” – MAB UNESCO.

De asemenea a fost inclusa in Lista Patrimoniului Universal Cultural si Natural UNESCO. Delta Dunarii este tinutul cel mai tanar al Europei – in fiecare an i se adauga prin aluviuni mai mult de
43,7m². In prezent este impartita in 3 tipuri de zone: zone cu regim de protectie integrala, zone tampon si zone economice.

“Paradisul pasarilor” – cum mai este denumita Delta Dunarii – este una dintre cele mai intinse zone umede din lume si cea mai mare zona de stufarisuri de pe glob, fiind “casa” ideala pentru cele peste 5500 de specii de flora si fauna, intre care peste 300 de specii de pasari, 150de specii de pesti.

Grindul Letea, rezervatia de colonii de pasari de la Perisor-Zatoane, Uzlina- Crisana, Golovita si Insula Sacalin sunt locuri unicat, ce atrag in fiecare an mii de turisti din cele mai indepartate colturi ale lumii.

Delta Dunarii in biosfera ei include atat suprafata de uscat(15% din suprafata la un nivel normal al celor 3 brate ale Dunarii, ce au transformat-o si o strabat) cat si terenuri mlastinoase cu lacuri si garle. Datorita multitudinii si diversitatii speciilor de flora si fauna,

Delta Dunarii este un adevarat“muzeu” in aer liber. Mai mult de jumatate din populatia mondiala de cormorani mici si gaste cu gat rosu isi au cuiburile aici.

Delta Dunarii nu reprezinta un neinsemnat petic de Pamant,biosfera naturala a Deltei este formata din sute de raulete si garle, brate si canale, lacuri si golfulete, grinduri, lagune, limanuri, si mlastini. Delta Dunarii are forma unui triunghi echilateral cu laturi de circa 80 km si astfel este una din cele mai intinse zone umede din lume.

Delta s-a format pe parcursul a peste 16.000 ani si reprezinta cel mai mare sistem de purificare a apei din Europa, filtrand apa Dunarii la intrarea acesteia in Marea Neagra. Numele fluviului provine din latinescul Danubius dar, în antichitate se folosea frecvent si numele Istros sau Ister.

Izvorãste din Muntii Pãdurea Neagrã si se varsã în Marea Neagrã, dupã ce traverseazã Europa de la nord-vest spre sud-est, creand un culoar natural utilizat în decursul timpurilor ca principalã arterã de comunicatie.
Calea principala de navigatie inrezervatia naturala a biosferei din delta este bratul Tulcea, care leaga ceatalurile Chilia si Sfantul Gheorghe (ceatalul este o portiune de uscat, in forma de triunghi). Pe cele peste 550.000 ha, rezervatia Deltei Dunarii se imparte in mai multe unitati fizico-geografice:

Delta Dunarii, Complexul lagunar Razim-Sinoe, zona inundabila Isaccea-Tulcea, saraturile Murighiol – Plopu si litoralul Marii Negre – de la bratul Chilia pana la Capul Midia.

Pe masura ce se apropie de zona deltei, Dunarea se divide in trei brate : Chilia, Sulina si Sfantul Gheorghe., rezultate din separarea apelor Dunarii la Ceatalul Izmail. Bratul cel mai nordic, Chilia, formeaza granita cu Ucraina, are cea mai mare adancime (36m) si cel mai bogat debit (62,6% din debitul total al Dunarii).

Bratul de mijloc, Sulina ,lung de 62.9km si adanc de 18m, transporta 17,7% din debitul total al Dunarii si prezinta la varsare o delta de tip Tibru si un singur canal de curgere. Bratul sudic, Sf. Gheorghe, lung de 109km, are cea mai accentuata meandrare. La gurile sale prezinta o delta secundara de tip Vistula, cu o despletire conica de brate secundare.

Prin 3 canale, Lipoveni, Dunavat si Dranov, face legatura cu complexul lacustru Razelm – Sinoe In lungul bratelor principale si secundare, in zona maritima s-au format grinduri fluviale sau
grinduri fluvial-maritime (Letea, Cormoran, Saraturile), dominate de un relief de dune cu altitudini maxime de 8-13 m.

Tot in categoria formelor de uscat din Delta Dunarii intra si insulele continentale Chilia, Stipoc. Nenumarate canale pornesc din aceste brate, ramificandu-se in lacuri marginite de pomi, insule de rachita, bazine acoperite cu nuferi de apa; totodata aici poti intalni dune de nisip si ochiuri de vegetatie abundenta.

Alaturi de canalele principale, in reteaua hidrografica a Deltei Dunarii sunt incluse bratele secundare, garlele si canalele antropice, cum sunt Marele M (Dunarea Veche), Rusca, Litcov, Uzlina, Macovei, Imputita, Dunavat si Dranov, cu adancimi de 2-4 m), ca si un numar insemnat de lacuri deltice (iezere: Fortuna 906 ha, Matita 618 ha, Babina 338 ha, Rosu 1.331 ha, Gorgova 1.281 ha, Isacov 1.046 ha, Puiu 825 ha, Uzlina 468 ha, Rosulet 331 ha, cu adancimi medii de 2-4 m). 3.680 km² din cei 4.340 km² ai Deltei Dunarii sunt ocupati de mlastinile de stuf si plaur.
In apele fluviului sau in lacuri sunt prezente numeroase specii de pesti: cega, oblet (fluviale), morun, nisetru, pastruga (maritime), crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana (de apa dulce).

Pentru toate acestea, Delta Dunarii si complexul Lacustru Razelm au fost declarate Rezervatie a Biosferei. Alaturi de delta propriu-zisa, trebuie mentionat si complexul lagunar/lacustru Razelm (Razim), ce include lacurile Razelm, Zmeica, Golovita si Sinoe. Atat in delta fluviala, cat si in cea fluvio-maritima se intalneste o vegetatie deosebit de bogata.

Pe grinduri pot fi intalnite paduri amestecate (plop negru, plop tremurator, stejar, meri si peri padureti, salcie alba, ulm . In padurile Letea si Caraorman se desprinde prezenta lianelor si a vitei salbatice. Alaturi de zavoaiele de salcie, poate fi intalnita vegetatia de dune si de nisipuri ale plajelor (plajele de la sud de bratul Sulina, ca si cea de la nord de bratul Sf. Gheorghe, fiind deosebit de extinse). Cele mai spectaculoase lacuri: Isac, Gorgova, Rosu, Lumina etc.

Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica (reprezentata de cam 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar).

Hrana celor ce traiesc aici este asigurata in principal din pescuit. Multi dintre localnici sunt lipoveni, care isi asigura cinstit existenta. O priveliste dintre cele mai obisnuite in partea locului este lungul sir de barci de pescuit stranse laolalta pentru a fi remorcate de o barca cu motor care le va duce departe in larg, acolo unde pestele se gaseste din belsug.

Mici comunitati de pescari, cum ar fi cele din Independenta, pe bratul sudic, si din Crisan pe bratul mijlociu, obisnuiesc sa -si ofere serviciile strainilor sau sa inchirieze acestora
barcile lor. In apele de aici poti gasi din belsug calcani, bibani, crapi si moruni, purtatori de icre negre.
Vegetatia biosferei

Cuprinde la fel de multe si interesante specii de plante – peste 1.200, de la stejari si pana la nuferi. Padurea Letea, considerata monument al naturii, se gaseste pe Bratul Chilia, la 7 kilometri sud de localitatea Periprava. Aici cresc plante cataratoare de origine mediteraneana, lianele formand galerii ce dau senzatia de paduri tropicale.

Dintre arbori, un loc aparte il au padurile seculare de stejari brumarii (peste 25 de metri inaltime), ulmi, plopi albi si negri sau frasini pufosi (considerati o raritate botanica). Grindul Erenciuc, situat in sudul laculuicu acelasi nume, gazduieste singura padure naturala de arini din Delta Dunarii, loc de cuibarit pentru vulturul codalb