Turism Delta

Ecosistemul acvatic are la baza lantului trofic fitoplanctonul, numeroase specii de alge brune, verzi si albastre si zooplanctonul cu care se hrãnesc organismele care trãiesc in mâl si pe fundul apei(nevertebrate, moluste ca scoicile si melcii precum si stridii în zona maritimã, o mare varietate de viermi cum ar fi lipitorile,cefalopodele, crustacee ca racii, garizii, crabii). Un sector foarte important este ocupat de vegetatia acvaticã a cãrei bazã este stuful, constituit în plauri prin aglomerarea rãdãcinilor plutitoare(rizomi). Plaurul constituie elementul portant a celorlalte plante. Stuful este o plantã perenã care acoperã 1500 de kmp din suprafaþa Deltei si este exploatat economic.

Plante acvatice: nufãrul alb(Nymphaea alba), nufãrul galben, de o importantã exceptionalã pentru depunerea icrelor animalelor acvatice. Stomatele sunt pe suprafata lucie a frunzelor polenizarea o asigurã insectele, fructul se coace în adânc iar semintele plutesc. Semintele nuferilor sunt agreate de pãsãri. Alte plante plutitoare: lintita(lemna), pestisoara(salvinia), precum si plante carnivore: urticularia si aldrovanda. Terenurile mlãstinoase sunt acoperite cu papurã si rogoz, stânjenei galbeni(iris pseudacorus), izma de baltã, mãcrisul de apã, salcie cenusie. Pe grindurile fluviale cresc plopi albi, plopi negri, mai multe specii de salcie, vâsc, cãtinã, mure, ciuperci, iar în apropierea mãrii pelinul, iarba sãratã, volbura de nisip. Pe Grindul Letea care este monument al naturii trãiesc: frasinul pufos, vita sãlbaticã hamei, volburã, garoafa de nisip, obsiga, pipirigul stejarul brumãriu , pãducel, mãces, corn, periploca graeca, cu aspect mediteranean.Dintre insectele din regiune foarte bine reprezentati sunt tântarii, buhaiul de baltã, mai multe specii de libelule, tãunii si ca o curiozitate în zona Letea scorpionul. Insectele acvatice sunt reprezentate de purecii de baltã, pãianjenii de apã si mai multe specii de fluturi.Principala bogatie faunisticã a deltei este pestele, reprezentat de peste 110 specii cum ar fi: crapul, somnul, avatul, plãtica, stiuca, babusca, rosioara, caracuda, morun, nisetru, cega, pãstrugã, viza(Acipenseridae sturio, este un peste rar întâlnit în apele noastre ), în lacuri întâlnim chefalul, labanul, salãul(care trãieste in apele salmastre), bibanul, carasul.

În dreptul gurilor Dunãrii se pot întâlni hamsiile, sardelele, hrana preferatã a rechinilor, amurul alb, þiparul, anghila, calcanul, lufarul, sânger. Unii pesti migreazã pentru a-si depune icrele spre exemplu scrumbia de Dunãre (Alosa pontica) si scrumbia albastrã, care intrã primãvara în cârduri pe râuri si pânã la izvoarele Dunãrii. La gurile Dunãrii trãieste o specie micã de rechini, Squalus. Pestii constituie o sursã importantã de hranã pentru pãsãri si mamifere acvatice. O parte din pesti migreazã din bãlti în Dunãre si invers pentru hrãnire si reproducere.Delta adãposteste o bogatã faunã ornitologicã formatã din circa 300 de specii, în mod deosebit în cârduri mari venind de la mari depãrtãri: din nordul înghetat si din afara Europei.

Delta reprezintã un important loc de trecere si iernare. În anii „80 au fost numãrate 4 milioane de exemplare, grupate pe anotimpuri. O parte dintre pãsãri sunt specii sedentare: pescãrusii, piciorongul, stârcul, lãcarul cenusiu, cufundacul, lopãtarul, cristeiul, fluierarul, stãncuþa, vulturul, soimul dunãrean, chirighita, bufnita, vânturelul, lisita, gãinusa de apã, prundasii, porumbelul de scorburã, cãlifarul alb si corcodelul, pe lângã speciile comune pentru România: cioara, ciocãnitoarea, gugustiucul, pitigoiul, vrabia, vulturul codalb. Majoritatea pãsãrilor fac parte din categoria pãsãrilor migratoare. Din Asia vin hoitarul alb, egreta mate, rata rosie, lebãda, cormoranul mare. Din regiunea siberianã vin huhurezul mare 3 specii de rate lebãda de iarnã, fluierarul negru si becatina din regiunea arcticã trec in pasaj gârlita, gâsca cu piept rosu, sitarul, rata cu cap negru. Din sud vin în deltã pelicanul comun si pelicanul roz (cret), cocori, lãstunul de mal, barza albã, rata cu ciuf. Schimbarea conditiilor ecologice conduce la o deplasare a ponderii numerice din zonele centrale spre cele periferice: insula Sacalin, Grindul Lupilor, Histria.